marți, 12 iunie 2018

Ruga unui dac


Ruga unui dac
    (o voce din popor)

Doamne 'ntoarce-te cu fața
Și înspre poporul meu
De-a ajuns precum o fiară
Ca cei ce l-au vrut ateu.
Doar ți-am construit biserici
Să ne pui iertarea-n gură.
Când a plămădit satana,
Într-un neam atâta ură?
Și fă Doamne o minune
Ca la cei parlamentari
Să le dai și-un dram de minte
Când se văd toți pe cai mari.
La TV în cele show-uri
Nu vezi un gest mai urât
Când în loc de dialoguri
Vin să-ți vâre gheara-n gât.
Mulți aduși la împăcare
Nu bat palma ca și frați
Ci clocesc otrava-n barbă
Mârâind printre scuipați.
Doamne! Și mai dă poruncă
Mâna celor prinși drept hoți
Și dintâi aruncă piatra,
Să le cadă ca la morți.
Să știi! Mica rugăminte
Nu e, Doamne, pentru mine
Vreau pentru copiii noștri
Cândva, să le fie bine.

2 comentarii:

  1. Un altfel de "Cum nu vii tu, Tepes, Doamne...", felicitari!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Aș fi ținut să-ți amintesc niște versuri din Cezar Ivănescu (din Sutrele muțeniei):„!neam bun și blând,-/de trădători/cuminte neam” (sau) „!Poporul Român/s-a făcut o fiară,/cum prinde-un Dictator/cum îl omoară!”... dar nu mă lasă Petre Țuțea cu fraza lui care nu mai poate fi comentată în aceste vremuri („Am stat 13 ani în pușcărie pentru un popor de idioți”). Dacă ar fi fost versurile mele ți-aș fi mulțumit, dar m-am trezit cu ele în gând, venite de la o voce, din senin și trezit din somn le-am reprodus cu ochii închiși de teamă că dacă deschideam ochii le uitam. Și acum sunt confuz de ce mi le-a transmis.

      Ștergere