Mi-a ghicit și
mie
Tânăr
eram, ori așa-mi fu sorocul
Într-o
ușă de han vechi, ca prin fum…
Dacă
nu vreau să-mi ghicească norocul,
O
țigancă m-a oprit lângă drum.
I-am
făcut semn dacă știe și-n palmă
Ori
să descânte de dor în ghioc.
Ca
furată de un gând… mi-a zis calmă:
„Înseamnă
că te-ai născut cu noroc”
De
atunci… văd, amăgit mi-e destinul
Tot
în rostogolire, ca ceața.
Și-un
cântec surd, răzvrătit ca pelinul,
Pe
un câmp cu mohor mi-e și viața!
Aii,
suflete! În acea scoică te-ai scurs,
Ori
pe-ale frumoasei buze năluci:
„Ce
viscol te mână de nu ți-e de-ajuns
Și
năuc prin lume, azi, te tot duci?”
…Tânăr
eram și voi mi-ați spus prieteni:
Ursitei,
căi știute nu cerși!
Și
singur ca scorușii-ntre mesteceni
În
haina mea cu rime voi sfârși.
FLV
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu