nu ești în povestea asta

nu ești în povestea asta

uneori, iubirea îmi pare un roman încă nescris

unde se cern amintiri ca într-un dans de umbre

așa cum palmele tale

lipite de buzele mele spuneau:

ia te uită! se apropie de tine taina a tot ce e de nespus

și unele presimțiri nelămurite ca fericirea.

uneori, cît vezi cu ochii

câte cineva își caută un drum sigur

și nu mai răspunde chemărilor tale.
simți asta

o pasăre rănită ți se lipește de inimă

și asta poate să însemne că îmi vorbește de renunțare.

a! ce vreme frumoasă e azi, îmi spun

care să fie începutul acestor singurătăți,

dacă nu atâtea iubiri închise în fiecare bătălie

care se dă în elanul unei alte lumi

și cu aripile întinse spre mari depărtări?

dar tu nu ești în povestea asta, o, da!

se ngroașă cerul de păsări de tot felul

văd și aud ca și cum ar fi trebuit să fim clopote

și ce vis frumos am fi fost dincolo

așa agățați de cuvinte amândoi

să fi tremurat până la capăt

în atâtea rostogoliri și atâtea victorii

am fi crezut și noi în ceva;

mă gândesc de o vreme la un basm adevărat

și poate va trebui să mai tăiem din aceste vise.