Temutul viscol...

Temutul viscol…

Temutul viscol de azi-noapte

Cu haita de lupi prin ninsori

Nu mi-a lăsat geană pe geană

Nici ochii să-nchid, până-n zori.

Din când în când galben-albastră

Luna răzbătea printr-un geam

Toți plopii s-au strâns la fereastră

Știau că doar ție-ți vorbeam.

Dar eu eram prins doar în rime

Și-n dor călător fără leac

Purtat ca o frunză-n mulțime

Din crângul ce-adastă un lac.

Ca-n basmul de acum pasager

În limpezișuri de viață...

Din iarna ce trosnesc prinși de ger

Mestecenii când îngheață.

Dar ce mult am ținut, până-n zori

Turnate-n al tău univers

Cuvinte în șirag să-mi strecori

Ca vâsle de aur în vers.

...Temutul viscol de azi-noapte

Ca lupii scâncea uneori

Și printre-ale umbrelor șoapte

Ochii am închis doar în zori.