Cum toate nu țin
Și dacă noaptea mă
împinge
În apele unor gânduri
E pentru că-i iarnă
și ninge
Cu fulgi de nea rânduri-rânduri.
Sub cerul bocnă când
totu-i stins
Nu am nici o îndoială
Că gerul pe geam și azi ți-a prins
Gândurile… ca beteală.
O trâmbiță-n cer
iar despică
Norocu-n rotiri sau
pieziș
S-a stins acel cânt, dar mi-e frică
Să-l pot relua pe
furiș.
Și câți au știut
cum de veacuri
Visele mari, față-n
față
Iluzii mi-au fost... nu și leacuri
Cu miile într-o viață.
Cum toate nu țin
nici de blazon
De întâmplări nu
duc lipsă
Mai bate la geam
câte un zvon
Ce intră brusc în
eclipsă.
FLV
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu