Cu mâinile tale
Vicleană ca marea e viața...
Trufașă mi-a-'ntins împăcări
Un cântec târziu îmi ia fața
În goana spre noi provocări.
În lume-s și vrute-nevrute
Trădări pe un preț de nimic
Tăceri m-au tot stors pe-ntrecute
Dar azi mi-e totuna îți zic.
Îmi spui că trăiești în uimire
Și chiar fără vâsle de-atunci;
Poetica noastră plutire
Din mâinile tale arunci.
Și singura haină, cuvântul
Un codru pustiu, jefuit...
Așa să-mi fost oare cântul,
Dincolo de lume, ursit?
FLV
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu