Încă de pe atunci
Părea în lună c-am trimis săgeata
Și vulturii în aripi am străpuns
Strigam pe sub mesteceni îndeajuns
Dar foșnetul pădurii m-a dat gata
Făcea inteligibil un răspuns.
Sclipeau viclean și stelele prin arbori
Și încă mai ningea cu fulgi prea deși
Când ți-am făcut un semn. Din vis să ieși
Coarda la arc vibra, molizii-s martori
Cu cât ținteam, săgeata dădea greș.
Nu mai simțeam nici frigul pe sub haină
Nici umezeala cruntă din bureți
Ori grohăit prin râpe, de mistreți
Dar îmi doream să se ivească-n taină
Și șoimii fericirii sub săgeți.
C-atât mi i-a promis, chiar el, sorocul
Când m-am născut și zorii s-au ivit
Că nimeni l'-așa dar n-a tresărit
Să-mi spună în ce veac, pe unde-i locul
Prin ce hotar al lumii-s de găsit.
De-atunci și eu cu umbra ta în minte
Le-am fost pe urme ani întregi la rând
Sperând, naiv, că-n viață când și când
Oricare drum m-ar duce dinainte
Spre codrii cu minuni să mă afund.
